Istoria materialelor plastice

Materialele plastice sunt un grup de materiale artificiale care au fost proiectate pentru a rezista la degradarea cauzată de radiațiile ultraviolete, căldură, apă și substanțe chimice. Acestea sunt utilizate în toate domeniile, de la alimente ambalare și medical implanturi pentru piese de aeronave și construcție materiale. Dar, deși materialele plastice au multe aplicații, ele au și un dezavantaj major: nu se biodegradează. Acest lucru înseamnă că materialele plastice pot dura secole în mediul natural; prin urmare, plasticul este unul dintre cele mai problematice materiale atunci când vine vorba de poluarea oceanelor și a peisajelor noastre.

Istoria plasticului începe odată cu inventarea celuloidului în 1869. Celuloidul a fost primul plastic sintetic și a fost fabricat din celuloză, un polimer natural care se găsește în plante. În 1907, Leo Baekeland a inventat bachelitul, primul plastic sintetic termorigidabil. Bakelita a fost fabricată din gudron de cărbune și a fost utilizată într-o varietate de aplicații, inclusiv bile de biliard, aparate de radio și prize electrice. Printre alte materiale plastice timpurii se numără și rășinile de fenol formaldehidă (PF), care au fost dezvoltate în anii 1930 și utilizate pentru produse turnate, cum ar fi electrice izolație și jucării.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cercetarea în domeniul materialelor plastice s-a intensificat, oamenii de știință căutând noi materiale care să poată fi utilizate în locul unor resurse limitate, precum cauciucul și metalul. Acest lucru a dus la dezvoltarea de polietilenă (PE), clorură de polivinil (PVC), polistiren (PS) și multe alte materiale plastice. În anii 1950 și 1960, aceste materiale plastice au devenit disponibile pe scară largă și au fost utilizate într-o gamă tot mai largă de produse de consum.

În prezent, există peste 50 de tipuri diferite de plastic. Acestea sunt clasificate în funcție de structura și proprietățile lor chimice. Cele mai comune tipuri de plastic sunt:

  • Polietilenă (PE): Cel mai produs plastic din lume. Folosit în orice, de la pungi de cumpărături la ambalaje alimentare.
  • Polipropilenă (PP): Folosit în ambalaje alimentare, recipiente reutilizabile, piese auto și fibre industriale.
  • Polistiren (PS): Folosit în pahare de polistiren, cutii de ouă, tăvițe de carne și alune de împachetat.
  • Polietilen tereftalat (PET): Folosit pentru a face sticle de apă, sticle de ulei de gătit și sticle de băuturi răcoritoare.

Cine a inventat plasticul?

Istoria plasticului începe odată cu inventarea celuloidului în 1869 de către John Wesley Hyatt. Celuloidul a fost primul plastic sintetic și a fost fabricat din celuloză, un polimer natural care se găsește în plante. În 1907, Leo Baekeland a inventat bachelitul, primul plastic sintetic termorigidabil. Bakelitul a fost fabricat din gudron de cărbune și a fost utilizat într-o varietate de aplicații inclusiv bile de biliard, aparate de radio și prize electrice.

 

Invenția plasticului

Materialele plastice au devenit o parte esențială a vieții moderne, datorită ingeniozității inventatorilor care au fost pionieri în dezvoltarea materialelor sintetice. În 1869, John Wesley Hyatt a inventat celuloidul, primul plastic sintetic. Invenția sa a avut un impact profund asupra fabricării unei game largi de bunuri de consum, de la filme fotografice la bile de biliard.

Câteva decenii mai târziu, în 1907, Leo Baekeland a inventat bachelitul, primul plastic sintetic termorigidabil. Descoperirea lui Baekeland a dus la crearea unei game largi de produse, inclusiv izolatori electrici, carcase de telefon și ustensile de bucătărie. Aceste două invenții de pionierat au deschis calea pentru o serie de descoperiri revoluționare în istoria plasticului, inclusiv polistiren în 1937, polietilenă de Karl Ziegler și fibră de sticlă de James Wright, ambele în 1938, și polipropilenă în 1951.

Alte contribuții notabile în lumea materialelor plastice includ inventarea acrilului de către chimistul german Otto Rohm în 1931 și dezvoltarea ureei-formaldehidă în 1940. În 1971, invenția clorură de polivinil a revoluționat industria materialelor plastice. Aceasta a fost urmată de crearea polistiren de mare impact în 1973, poliuretanul în 1974, policarbonat în 1984, liniar polietilenă de joasă densitate în 1987, polietilena reticulată în 1988 și polietilenă de înaltă densitate în 1989.

Aceste materiale plastice au transformat modul în care trăim, lucrăm și ne jucăm și continuă să inspire noi progrese în domeniul științei materialelor.